Sfaturi auto pentru iarna

              Daca toata lumea da sfaturi, dau si eu, ca nu dau de la mine.
              Stiu ca voi sunteti soferi experimentati si in cazul in care masina derapeaza stiti ca trebuie sa calcati frana cu ambele picioare si sa va puneti mainile la ochi. Si ca ati invatat toti cum sa conduceti de la Titi Aur. Am totusi cateva sfaturi pentru voi, in situatiile in care masina stationeaza.
             Atentie unde parcati masina. Uitati-va mereu in sus, sa nu fie in apropiere de acoperisuri mari sau scurgeri. Nu vrei sa parchezi un sedan si sa gasesti un coupe.
             Evitati sa parcati in curbe sau in colt de intersectie, chiar daca este loc. Multi stiu, putini cunosc, iar la noi inca functioneaza principiul loveste si fugi.
             Nu parcati langa garduri mari, stalpi sau orice altceva ce nu poate fi mutat sau daramat. S-ar putea sa te blocheze un munte de zapada, in cazul in care cei de la dezapezire sunt grabiti.
             Cand opriti, curatati aripile pe interior. Daca e frig si masina sta mai mult, mizeria ingheata iar cand  virati s-ar putea sa se rupa anvelopele.
             Despre roti am explicat aici.
             Si daca se anunta zapezi mari, nu va fie rusine sa legati o sfoara de masina si sa o desfasurati dupa voi oriunde mergeti.

Ei trebuie sa stie

             Hai sa ducem discutia la nivelul datoriei pe care o avem fiecare in parte ca si cetateni romani. Nu e corecta atitudinea auto-exilului, pentru ca daca ne-ar exila cineva, am sari in sus, iesind la atac sau la aparare cu mandria de a fi roman.
             E nevoie de constientizarea invaziei, la fel ca si identificarea virusului intr-o boala. Tratamentul il stim din carti si din istorie iar doctorii suntem noi.
             Scuipatorul si mancatorul de seminte pe strada trebuie sa stie ca ceea ce fac ei nu e bine, ca e urat si degradant. Ca trebuie sa renunte la asta daca doresc sa faca parte din societate.
             Conducatorul analfabet de jeep trebuie sa stie ca nu e nici Dumnezeu, nici dracul. Ca trebuie sa respecte aceleasi legi ca si cei cu masini modeste, daca doreste sa faca parte din trafic.
             Ascultatorul surd de manele trebuie sa stie ca nu poate impune unui cartier intreg preferintele sale muzicale. Ca nici el nu ar accepta sa-i creasca odraslele ascultand rock sau muzica simfonica.
             Tiganii trebuie sa stie ca ii vrem intre noi, dar ca ei trebuie sa se adapteze, nu noi.
             Politicienii trebuie sa stie ca noi stim ca ei nu stiu sa conduca o tara, ca nu ei sunt legea, nici puterea, nici speranta.
              Bisnitarii de minti si de suflete trebuie sa stie ca nu ei conduc lumea, ci doar profita de un moment letargic al poporului.
              Taietorii de frunza la caini in timpul serviciului trebuie sa stie ca nu asa se construieste o civilizatie.

              Cand spun trebuie sa stie, fac un apel clar romanului nealterat si nevirusat din tine, din cei pe care-i cunosti tu.

Cultul muncii la romani

           Cat de perimat e cultul muncii in Romania? Ca orice alta valoare morala reala. Ca fel ca si integritatea. La fel ca si cultura si credinta. Pe cale de disparitie. Atat de perimat incat cei care il practica sunt pusi la zid, aratati cu degetul, vanati de catre sistem si de catre finantatorii sistemului. De catre speculanti, mincinosi, analfabeti, purtatori de ceafa lata si de lanturi din aur. De catre functionari si functii.
            Cand fundamentele unui popor sunt pe dos, rezultatul e evident. Cand munca si legea, bazele oricarei civilizatii, sunt ultimele variante la care apelam, e normal sa ni se duca vestea-n lumea mare.
            Hai sa vorbim strict despre munca si despre cei care au reusit, prin munca. Despre munca aceea facuta cu perseverenta si cu credinta. Despre munca rasplatita. Despre bani reinvestiti, nu cheltuiti inainte sa intre in cont. Despre curajul de a exploata nise virgine. Despre seriozitate in afaceri. 
            Se aude, Monitorul de Cluj? Se aude, evz.ro? Se aude, adevarul.ro? Hai sa vorbim despre cultul muncii! A, am uitat, voi nu puteti discuta despre ceva ce nu aveti, in care nu credeti. Voi traiti pe principiul copy-paste, voi faceti bulgari din noroi pentru ca asta stiti. Voi lansati afirmatii nefondate, ca asa vrea coloana voastra vertebrala stramba si intrerupta. Pentru ca ceea ce voi nu puteti face e imposibil. Pentru ca voi nu vreti exemple bune, voi va mandriti cu hoti si corupti. Pentru ca un om din orasul vostru, poate vecin, poate prieten, care a reusit prin munca trebuie vanat, urmarit, blamat. Voi anulati fara discernamant orice posibilitate de a reusi prin munca si jigniti, acuzati, mintiti. Scrieti cu litere mari cifre, nume. Faceti legaturi tampite. Si ce daca are masini de sute de mii? Si le permite si le merita. Poate ar fi bine sa mergem sa vizitam cateva vile de milioane, nu de sute de mii, facute din salarii medii pe economie. Sa prindeti si voi pestele cel mare. Sa cunoastem cativa functionari analfabeti. Vreti? Nu stiti? Va duc eu, va dau nume si adrese.
             Si daca muriti sa stiti cum a facut Mihai Rad banii, de ce nu-l intrebati pe el, inainte sa inventati voi afaceri cu saloane de masaj sau mosteniri de basm. Va garantez ca nu are secrete, nici bani nedeclarati, nici acte nesemnate. Si poate va spune Mihai Rad cum a facut primul milion. De lei vechi. Si cum i-a reinvestit.
            

Un clujean de 29 de ani, Mihai Rad, are în garajul său două maşini de sute de mii de euro, un McLaren MP4-12C Spider şi un Ferrari 458.

Citeste mai mult: adev.ro/n49vou

Un clujean de 29 de ani, Mihai Rad, are în garajul său două maşini de sute de mii de euro, un McLaren MP4-12C Spider şi un Ferrari 458.

Citeste mai mult: adev.ro/n49vou

Un clujean de 29 de ani, Mihai Rad, are în garajul său două maşini de sute de mii de euro, un McLaren MP4-12C Spider şi un Ferrari 458.

Citeste mai mult: adev.ro/n49vou

Un clujean de 29 de ani, Mihai Rad, are în garajul său două maşini de sute de mii de euro, un McLaren MP4-12C Spider şi un Ferrari 458.

Citeste mai mult: adev.ro/n49vou

          

Un clujean de 29 de ani, Mihai Rad, are în garajul său două maşini de sute de mii de euro, un McLaren MP4-12C Spider şi un Ferrari 458.

Citeste mai mult: adev.ro

Ce cadouri fac parintii copiilor lor

        Mi-am pus sacul de box pe net sa-l vand pentru ca nu-l mai folosesc de ani de zile si ocupa loc. Ieri seara ma suna cineva:
      -Alo, ai un sac?
       A durat ceva pana m-am prins, nici macar tonul lui nu era adaptat.
      -Sac de box? Da, am.
      -Il Vinzi?
      -Da, de aia e pe net.
      -Imi trebe la copil. Sa-i iau de Craciun...
      -Ce varsta are copilul?
      -12 ani.
      -Pai nu e potrivit, sacul e mare, tare si greu. Iti rupe mainile.
      -Da-l in ma-sa de copil prost, ca are 60 de kile. Strica tot prin casa. Ii dam sacul, sa dea in el, decat sa dea in noi.

Previziune 2015

        2015 va fi inca un an dur. Oamenii nu vor sa se schimbe atunci cand le place asa cum sunt. De la revolutie s-a pus an langa an, s-au adunat vreo 24 si inca avem comunisti care trag sfori in tara. Tinerii ar putea fi o noua elita. Dar sunt putini, n-au bani, nici curaj. Romanul de rand a cazut in plasa informatiei false si are mintea inerta. Banii sunt la mitocani si la corupti.
        Am speranta dar nu sunt naiv. 2015 va fi un an greu.

Nu va tehnologizati mintea si sufletul

           Ca sa evitam discutii inutile vreau sa stabilim de la inceput ca tehnologia e buna. E utila. Iar daca suntem de acord ca exista o limita si e totul eficient pana nu trecem de acea limita, atunci s-ar putea sa ne intelegem chiar bine.
           Limita e dependenta. Iar dependenta e atunci cand folosesti tehnologia chiar daca nu ai nevoie de ea. Cand te gandesti la internet in timpul mesei, la volan, in parc, etc. Cand te uiti la telefon fara ca acesta sa sune.
           Nu fiti din plastic. Folositi plasticul dar nu-l lasati sa gandeasca in locul vostru. Fiecare moment in care folosim tehnologia in detrimentul mintii, inainte sa gandim in mod natural, contribuie la procesul de mecanizare al speciei. Iar o specie mecanizata e o specie fara caracter, fara personalitate.
           Cititi. Nu ca sa puteti participa la discutii despre Salinger sau Buzzati, sau sa stiti la cate grade se bea un Bordeaux din "63 . Cititi ca sa vi se dezvolte creierul, sa aveti traiectoria buna inspre a accesa cercurile in care se discuta despre Buzzati si unde se bea Bordeaux din '63.
           Iesiti in natura. Omul in natura e in mediul lui, contrar perseverentei noastre de a ne retrage intre patru pereti la aer artificial. Repet, omul in natura e in mediul lui. Protejati natura. Nu va ajuta la nimic sa aveti Iphone 100 si sa nu aveti ce filma cu el.
           Faceti sport. Sportul ajuta inima si mintea si combate si trateaza depresia. Depresia e primul efect direct al tehnologiei. Pentru ca am fost construiti sa ne strangem mainile si sa ne privim in ochi, avem nevoie de asta, altfel suntem doar niste nume intr-un mediu virtual, ipotetic.
           Munciti. Munca e un fel de sport care aduce bani. Munca elibereaza. Orizonturile sunt inaccesibile fara munca.
           Fiti buni. Nu va amagiti ca ati facut o fapta buna daca ati dat un plus cuiva pe internet. Nu-l ajuta cu nimic. Internetul e propice judecatilor. Ceea ce facem noi pe internet e sa-i judecam mereu pe altii. Implicit asta ne exclude pe noi din raza de actiune a propriilor ochi.
           Nu traiti scenarii scrise de altii.
                                                                                   

Vointa la romani

       Romanul nu vrea iarna, ca-i frig si e zapada si zapada trebuie lopatata si maturata des.
       Romanul nu vrea nici vara, ca-i cald, respira greu, transpira si moare de ciuda ca el trebuie sa lucreze si altii sunt la mare.
       Primavara considera ca-l bate Dumnezeu prin inundatii si prin gunoaiele ce apar dupa topirea zapezii.
       Toamna boceste ca ar culege, dar n-are ce, ca n-a plantat nimic in primavara.

Foarte scurt tutorial de succes in afaceri

         Pune firmei tale un nume bun. E cel mai simplu si cel mai important pas pe care trebuie sa-l faci. E linia intai, primul cuvant care face legatura intre tine si potentialii clienti. Nu-ti numi firma Cosm-Fan, Gheorgh-Dina, Ion-Rioara, Florea-Morea, Ramo-Oana, etc. Chiar daca tii mortis ca numele tau sa traiasca vesnic. Chiar daca asta iti face nevasta sa se simta patroana. Chiar daca crezi ca succesul inseamna cateva litere din numele tau pe un panou. Aceste nume sunt repulsive, imposibil de pronuntat si greu de tinut minte. Cosm-Fan? Pe bune?

          Nu angaja membri din familie. Nepoate, nepoti, nasi, unchi, amanti... melci, scoici, raci, etc. Nu-si vor da niciodata interesul necesar si vor privi mereu clientii cu superioritate.

          Nu angaja persoane care se considera prea frumoase si prea inteligente. Vei avea acelasi efect de mai sus.

           Romanul e inventiv dar in limitele impuse de obiceiurile satului din care se trage.

Cerere si oferta

         Sau ce cauți aceea găsești. Sau esti ceea ce vezi, ce asculți, ce spui. Sau ofertă după cerere. Într-un context în care suntem rămași în urmă și avem mult de recuperat, am vrea să omitem câteva etape esențiale, doar-doar nu va observa nimeni. Numai că neavând experiența trecerii, nu reușim să ne adaptam.

         Nu exista standarde. Implicit nu exista principii. Principiile dau personalitatea. Deci nu avem pretenții. Pretenții bune. Principiile și personalitatea sunt mărci ale caracterului, ale respectului de sine. Sunt gradațiile nivelului de trai. Nu le avem. Nu le vrem. Și imaginea de ansamblu e următoarea: „român, apatic, îmbolnăvit de stres, fără perspective de viitor, spun cu mâna pe inimă că sunt mândru că sunt român!”

       Standarde, nu. Perspective, nu. Bani, nu. Cultură, nu. Infrastructură, nu. Sănătate, nu. Învățământ, nu. Ordine, nu. Siguranță, nu. Mândrie, DA! Și în baza acestei atitudini suntem mereu cu capul pe sus. Probabil pentru a nu vedea gunoaiele pe care călcăm și a nu simți duhoarea de la picioare.

           Românul nu se îndoaie în fața vântului. Românul e brav și mândru. Românul frige mititei și grătare, bea bere și sparge semințe, indiferent de condiții. Bineînțeles, dacă ascultă manele. Românul se uită la televizor. Pentru că sunt român, mă uit și eu la televizor. Și sunt mândru, pentru că îmi dau seama că avem prima fabrică din lume ce produce vedete pe bandă rulantă. Fără standarde, bineînteles. Înțeleg rapid de ce nu e nimeni să facă agricultură sau curațenie pe străzi. Prea multi sunt ocupați în studiourile de televiziune. De ce nu? Doar știu notele muzicale de la Do la Re, doar știu că „mine” și „tine” rimează, doar ce au ieșit de la solar, doar au divorțat iar, doar nu au nevoie de bani pentru haine. Băncile în școli sunt goale, fetele sunt goale, mințile sunt goale. Românul surescitat și flămând aplaudă și admiră.

         Stiu, veti spune ca nu e corecta generalizarea. Ca sunt romani care se excepteaza, care exceleaza. Da, corect, sunt. Insa sunt prea putini ca sa spele pacatele majoritatii.

        Flotare logica: de ce maneliști și nu Gheorghe Zamfir, de ce fete dezbrăcate și nu copii desculți, de ce politică și nu cultură, de ce emisiuni de platou și nu documentare, de ce can-can-uri și nu emisiuni educative. Din doua motive. Majoritatea are întotdeauna ultimul cuvânt. Apoi, se vinde întotdeauna ce se consumă. Calitatea marfii depinde in mod direct de pretentiile cumparatorului. Cerere și ofertă.

Doua explicatii

        Pauza de pe blog are doua justificari majore.

        Nu-mi plac jumatatile de masura. Recunosc ca nu m-am ocupat de blog din varii motive. Mutari, foarte multe drumuri lungi, conexiuni slabe de internet. In fine, am considerat ca e mai bine sa nu scriu deloc decat sa scriu la repezeala si sa nu pot modera comentariile. Punct. Dar pregatesc o schimbare si sper sa ne certam iar cat mai curand.

        Apoi, am avut in ultima vreme un dezgust fata de social media, vazand cat de greu este sa ai o personalitate si sa ti-o mentii. Am citit articole si comentarii scrise de niste idioti tristi, prea lasi ca sa semneze cu numele real, prea destepti ca sa taca si prea tampiti ca sa tina ritmul unei discutii. Sunt niste oameni care au impresia ca posibilitatea de a da un minus sau un plus unui text ii face judecatori supremi, desi nu sunt capabili sau curajosi sa exprime o parere proprie, mai ales daca e impotriva majoritatii. Am sters cateva comentarii, am incheiat cateva discutii pentru ca nu ajutau cu nimic.

   

Teoria schimbarii nedorite

           Hai sa ne gandim bine. O situatie nu se schimba atunci cand place prea multora asa cum e. Cand place majoritatii.

           Cati ani au trecut de la revolutie? Prea multi si s-au schimbat prea putine. Pentru ca s-au gasit mereu minti sclipitoare care sa influenteze opinia publica in directii profitoare. Iar opinia publica poate denatura rapid simtul realitatii celor putini ramasi cu mintea intreaga.

           Dupa cum stim, romanul, prin prisma conditiilor sale sociale, e ieftin. Invatat cu grija zilei de maine, nici la viitor nu se prea gandeste. Mai mult invidios decat altruist, nici de vecini nu prea-i pasa. E fragil, deci maleabil. Si are o singura valoare la care se raporteaza: banul.

           Lucrurile nu se schimba pentru ca situatia actuala e propice achizitionari nejustificate si fara efort a banului. Tu, ca cetatean onest cu standarde de viata normale, ai vrea stoparea coruptiei prin transparenta si respectarea legii. Dar oare vecinul tau politist vrea asta? Dar padurarul? Dar consilierii? Dar prietenii politistului? Dar nepotii padurarului? Dar vecinii consilierului? Dar profesorul care preda desi nu are pregatirea necesara? Dar functionarii din institutii care ocupa posturi prea complicate pentru inteligenta lor, dar totusi sunt platiti bine? Dar familiile acestora? Pai nu e bine sa ai mama, tata, sora, frate, verisor, etc intr-o primarie? E bine, ii sustii iar pe tine te sustin prietenii tai, care stiu ca tu, prin acolitii tai din primarie, i-ai putea ajuta candva.

          Intelegi ideea? Romanul nu-si ia ca punct de referinta legea, care-i face pe toti egali. Romanul se uita la functie, pentru ca functia face diferenta intre cei care respecta legea si cei care nu.

Despre integritate

         De unde vine cuvantul integritate si ce inseamna?
         In armata romana, in fiecare dimineata, ca parte din antrenament, comandantul cerea fiecarui ostas sa-si verifice scutul si platosa. Soldatii trebuiau sa-si loveasca pieptul cu putere, si sa strige integritas, adica intreg, complet, in stare buna. Comandantul cunostea atat de bine acel sunet, incat isi dadea seama imediat daca soldatul avea putere si armura nu avea fisuri, era intrega, perfecta. De acel scut depindea viata soldatului, de viata soldatului depindea viata celuilalt soldat, de viata lor depindea viata intregii armate. Acesta era unul din secretele victoriilor armatei romane. Dupa asasinarea lui Cezar, comandantul se schimba iar noul conducator al armatei renunta la obiceiul de a verifica integritatea soldatilor si a echipamentului. De aici incep infrangerile armatei romane.
         Integritas inseamna intreg, complet, fara fisuri, fara scapari.
         Integritatea e ceea ce te face sa fii bine infipt cu picioare in pamant. Sa fii de neclintit, indiferent de situatie. Sa nu lasi fisuri in caracterul tau.  Iata secretul victoriei.

Reclama radio la lene si prostie

             Reclamele la radio reprezinta apogeul tampeniei. Asta-i una.
             E o reclama la radio in care discuta doi baieti ceva de genul: "Ce faci prietene, vii deseara la chef?" "Nu vin, frate, ca am de invatat pentru examen" "Pai cum, tu inveti pentru examene? Eu nu mai invat nimic, iau nu stiu ce medicamente de memorie. Nu am picat nici un test si in fiecare seara sunt la party! Ia si tu".
             Nu stiu cum se numeste medicamentul, ceva gen Ginseng, ma rog. Reclama e directa. Concluziile sunt clare. Rezultatele se vad in societate.
            

Transalpina. Pareri

            Transalpina nu face exceptie de la vorba "frumoasa tara, pacata ca-i locuita", desi e la peste 2000 de m si oamenii sunt rari. Peisajul e superb, pasunile alpine par interminabile, iarba bogata. In peturi si ambalaje de chips. Si pungi de plastic, bineinteles. Drumul e nou si distrus, facut la repezeala, fara o viata prea lunga. Poate inca 2-3 ani. Dar asta se poate ignora, peisajul merita sa-ti rupi masina. Ce nu merita insa: tiganii si hotii de lemne. In putinele locuri in care te poti opri e plin de tigani cu dube rupte inmatriculate in Bulgaria care vand sau te vand, dupa caz. Sunt opriti in mijlocul drumului, ca si cum totul li se cuvine. La urma urmei, e tara lor. Sau va fi. Apoi taietorii de lemne. Ei sunt cei care rup drumul. Ei folosesc cel mai eficient Transalpina, desi trebuie sa existe o limita de tonaj. Dar, la fel ca si pe Transfagarasan, trailere mari cu remorca sunt incarcate la maxim si ocupa tot drumul. Apoi mai sunt comerciantii de rahaturi romanesti produse in China si Turcia. E inadmisibil sa urci la 2300 de m si sa asculti manele. La fel cum e inadmisibil ca la acea altitudine sa te intoxici intre gunoaie.
             Nu e nimic semnalizat. Nu stii directii, nu stii altitudini, nu sunt explicatii turistice. Treci pe langa cele mai inalte varfuri din tara si habar nu ai.
             Pe scurt, o mare bataie de joc la adresa naturii din Romania, din partea statului roman si a cetatenilor acestui stat, purtatorii de trening Adidas si mancatorii de seminte pe varf de munte.
                                                                         

           Stiu, fotografia e de la Balea-Lac. Mai rau.

Turism in Ungaria vs turism in Romania

            La nici 200 de km de Romania, in Ungaria, turismul se face asa cum trebuie, desi tara are doar o mica parte din potentialul turistic al Romaniei. Preturile sunt mai mici, drumurile mai bune, locurile indicate si explicate, oamenii sociabili.
                                                                                        

              Romanul ca operator de turism s-a transformat intr-o hiena infecta care pandeste la fiecare colt cu balele in gura ca sa ia cat mai multi bani si sa ofere nimic. Eventual tarabe cu kitsch-uri mai mari decat obiectivul turistic in sine.
             
              

Cioran si Brancusi nu spala rusinea facuta de tine

            Ma adresez celor care gasesc nepotrivite acuzatiile aduse romanilor nesimtiti. Da, nesimtiti sunt peste tot, dar in Romania sunt majoritari. Pentru ca romanul s-a nascut poet, daca nu chiar poet atunci e prieten de poet si de sculptor, deci el nu are nevoie sa lucreze sau sa se poarte civilizat pentru ca el e geniu, prin definitie. Deci nesimtit.
             Nu ma ajuta cu nimic, nici pe mine si nici pe strainii care ne viziteaza tara sa repetam la nesfarsit 3-4 nume de oameni mari, de acum 100 de ani, cand in Romania de azi mustesc in mizerie si haos 10-15 milioane de nesimtiti.

Cum vinde un neamt o masina

             Hai sa va spun ca vom fi mereu un neam de inculti hoti si nesimtiti, chiar daca mai exista o mana de oameni care nu se incadreaza.
             Acum doi ani am cumparat o masina din Romania. Stiti voi, sa ajut la roata economica. Cand am intrebat cati km are masina, omul mi-a spus ca poate sa aibe cati km doresc eu. La fel, daca nu-mi place cartea de service, imi poate face alta. In fine, aptitudini de roman. Pana am semnat contractele, un baiat de-al vanzatorului a furat roata de rezerva, trusa medicala si triunghiul. Pe langa pretul masinii a trebuit sa platesc cei 5 litri de motorina din rezervor.
             Saptamana trecuta am cumparat o masina de la un particular neamt. N-am vrut nici in ruptul capului sa mai pun cateva sute de euro la pretul masinii, drept urmare am primit un set de roti noi, in valoare de 1000 de euro. Cadou. Toate cafelele baute in timpul intelegerii au fost platite de el. Toate actele au fost facute de el, a stat cu mine la fiecare birou, pana cand mi-a pus numerele de export pe masina. Nu-mi mergea cardul, asa ca a a platit el actele. Mi-a predat masina spalata, aspirata, cu rezervorul plin. PLIN. Mi-a cumparat trusa medicala noua, triunghi nou, vesta noua. Mi-a impachetat rotile sa nu ma murdaresc. Mi-a lasat adrese, numar de telefon, plus invitatia sa poftesc pe la ei de cate ori doresc.
              Asa e perceputa civilizatia de un occidental. Prin respect si onoare. Nu prin comportament animalic.
            

Diferente de comportament sau civilizatia prin diferite perspective

            Eram luni prin Germania sa cumpar o masina, ca tot romanul. Il sun pe proprietar si stabilim sa ne intalnim seara, cica nemtii lucreaza pana tarziu. Mi-a dat ca loc de intalnire un spate de gara, langa o gura de metrou, cu niste restaurante si baruri pline de oameni de toate nationalitatile posibile. Romanu-i roman oriunde ar fi, asa ca mi-am luat ce arme aveam prin masina, niste haine rele in caz ca ne tragem pe jos si m-am pregatit de box. Vorbisem cu neamtul doar prin mesaje, era vorba de o masina scumpa, suma mare de bani, noi doar doi, din doi una era fata, in ditamai Jermania. Asa ca ne-am inteles: daca vin mai multi, fugim. Daca nu-s mari, eu lovesc si ea fuge. Daca ne duc dupa ei in locuri ciudate, fugim cu masina. Daca sunt bizari, ne facem ca nu suntem noi cumparatorii. Daca ne invita la ei in masina, nu urcam, dam cu spray si fugim. Ne-am facut traseul de fuga si strategia de lupta si am asteptat. Exact la ora cuvenita apar ei, nemtii, hotii, criminalii: una bucata copil neamt, blond, 19 ani, cu una bucata masina de 10 000 de euro. Cu acte, cu rezervorul plin. Si se da jos si-mi prezinta masina si ma invita s-o conduc, sa ies pe autostrada, in oras, unde vreau eu. Si masina avea o indoitura pe care nici n-o vazusem si-mi zice el despre ea si era calm si amuzant.
            Am stat si m-am gandit: ce mult conteaza sa traiesti intr-o tara in care cuvantul de ordine e lege si respect, sa nu traiesti cu stresul ca la fiecare pas cineva vrea sa te fure sau sa te omoare. Si cum suntem noi, romanii, crescuti intr-o jungla de oameni, unde ne comportam mai rau ca animalele, mintindu-ne si furandu-ne noi intre noi.

Bun simt pe Coasta de Azur

            Am refacut zilele trecute traseul Saint-Tropez - Cannes - Nice - Monaco si am remarcat cat de bine functioneaza spiritul civic intr-un loc unde se aduna oameni care au atat de multi bani incat si-ar permite sa cumpere orice lege.
            In afara de intrarea in Monaco unde stateau vreo 5-6 politisti ca sa te salute nu am vazut nici urma de politie, jandarmerie sau alte uniforme, in afara de fantoma lui Louis de Funes care bantuie pe la Saint-Tropez. Si totusi, siguranta se simte in aer.
                                                                              

Depresia, ca stare a societatii

            In acelasi timp in care o parte din Romania avanseaza lent multi romani se zbat inca in saracie. Saracia e mentinuta de sistem cu scopul de a evita civilizarea prin educatie.
            Problema cea mai grava rezultata din acest chin de a trai bine intr-o lume grea e depresia. Depresia nu ca boala, ci ca stare de spirit. Depresia care nu se vede din cauza mastilor dar care se simte. In familii. In societate. Pe langa aspectele fizice, depresia se evidentiaza prin lipsa de respect fata de tine insuti. Prin auto-condamnare. Intrand in acest ritm, implicit dispare respectul fata de ceilalti. O societate in care indivizii nu se respecta sta sub semnul haosului.

Tratat despre injurat

         Reiau acest tratat despre injurat pentru ca nu s-a schimbat nimic.
         De ce injuri? Simplu, raspunde la intrebare: DE CE injuri? Vezi contextul in care injuri cel mai des si incearca sa intelegi ce te determina sa o faci. In cazul in care gasesti o explicatie, de genul ma descarc, ma simt barbat, etc, analizeaza incet injuratura pe care ai spus-o. Vezi verb, substantiv si intreaba-te daca chiar doresti asa ceva. Daca nu doresti, inseamna ca vorbesti aiurea de foarte multe ori intr-o zi.

         Oamenii care injura nu stiu sa se exprime. Pentru ca atunci cand spui ceva de fapt exprimi ceva. O dorinta, o atitudine, o stare. Si nu cred ca toti oamenii doresc acelasi lucru in acelasi timp, atat de des. Cred ca de fapt ei doresc sa exprime altceva. Adica ar dovedi cat mai des ca sunt barbati (in cazul femeilor care injura se schimba putin situatia, ele dorind sa scoata in evidenta ca sunt culte), dar nu stiu cum sa o faca. Prin comportament e prea greu, pentru ca asta ar insemna sa si faca ceea ce spun ca ar face. De fapt atunci cand injuri tu stii ca ceea ce spui e imposibil, sau chiar daca ar fi posibil, n-ai face-o si de aceea o spui cu patos si strigand in gura mare. Practic, modalitatea de a expune celorlalti ca esti barbat/independent demonstreaza exact ca nu esti in stare sa faci ceea ce spui ca faci, ca daca ai fi in stare ai face-o fara sa spui asta in fiecare zi a vietii tale de o mie de ori.

        (Sa ne-ntelegem: aici vorbim de injuraturi tipice si notorii, cele in care declari din toate puterile, nu de cazuri in care vreun autor se crede mai artist si scapa cate un cuvant deocheat luat din dictionare.)

         Apoi sunt unii care cred ca a injura e ceva specific romanesc, ca o traditie care trebuie respectata si lasata urmasilor. Nu, nu e. A injura e ceva inutil si injositor, care spune despre tine ca esti incapabil sa exprimi altfel ceea ce simti.

   

Romani frumosi, autentici

            Dupa cum stiti, romanul e special. Vorbim de romanul autentic, cel nevirusat inca. Romanul e special pentru ca e mandru, curios si are timp. Mai ales pentru ca are timp.
            Avem astfel clasica intrebare din fata bisericii cand oamenii ies impreuna pe usa dupa slujba: Ce faci, ai fost la biserica? Si urmeaza discutia: Da, am fost. Tu? Si eu. Da, te-am vazut. Si eu.
            Mai e o discutie ce merita urmarita atunci cand cineva merge la cineva, de regula vecinii, la sate:
            -No sara buna.
            -Sara buna.
            -Acasa sunteti?
            -Acasa. Hai sezi.
            -Stiti de ce am venit la voi?
            -Nu.
            -Ca sa va spui ceva. Stiti ce-am vrut sa va-ntreb?
            -Intreaba.
            -Nu stiu cum sa va spui, oare n-aveti o lingura de zahar pana maine?

Poveste cu soareci despre casatorie

           Richard Wurmbrand spune o poveste interesanta: dupa 28 de ani de casatorie perfecta doi soti model se despart din cauza unui soarece.

           Intr-o seara cei doi stateau la masa cand au vazut un soarece pe podele.

           -Ti-am spus sa infunzi gaura aceea din stanga, zice ea.

           -Nu pe-acolo iese, ci prin gaura din dreapta, raspunde el.

           -Dar l-am vazut cu ochii mei!

           -Nu ai vazut bine, insista barbatul. Prin dreapta iese.

           -Ma faci oarba? Tu nu vezi bine!

           -Eu vad bine, tu nu vezi!

           -Ma jignesti?

           …

           Dreapta, stanga, dreapta stanga, pana au divortat. Dupa 28 de ani. 8 ani s-au chinuit prietenii si Biserica sa-i impace. Dupa 8 ani s-au impacat si sarbatorind evenimentul si-am amintit cat de prosti au fost ca s-au certat din cauza unui lucru atat de marunt

          -Nu pot crede ca ne-am despartit din cauza unui soarece, zice sotia.

          -Din cauza unui soarece care a iesit prin dreapta, raspunde el.

   

Zarul

        Ieri dimineata am iesit cu intarziere si in graba am rupt cheia in zarul de la usa. Mi-am luat zi libera ca sa rezolv problema si m-am dus direct peste drum, la vecinul caruia I se duce vestea ca se pricepe la toate.

       -Stiti... am o problema cu usa.

       -Se rezolva, zise meseriasul impingandu-ma spre atelier.

       -Pai nici nu v-am spus ce are...

       -Se rezolva si asta...

       Era deja la mine in curte si infigea o surubelnita in gaura cheii.

       -Trebuie alt zar, zice. Asta-i mort.

       -Bine, ma duc sa cumpar.

       -Nu, nu, am eu. Nu te misca.

        S-a intors rapid cu un zar. Dupa cateva incercari cu surubelnita a plecat si s-a intors cu o trusa de scule. In 5 minute a montat zarul cel nou dar si-a dat seama ca nu are chei, asa ca a plecat iar si s-a intors cu un manunchi de chei. A durat o vreme pana a gasit-o pe cea potrivita. Insa limba zarului cel nou nu se potrivea in tocul usii. A plecat iar nervos si s-a intors cu o cutie plina de zaruri. A masurat si a schimbat zarul cu un altul, reluand cautarea unei chei potrivite. Nici acest zar nu se potrivea in tocul usii. A inceput sa injure.

        -Ma duc sa cumpar un zar, cu tot ce trebuie, ii spun.

        Nu ma lua deloc in seama, ca si cum nu eram acolo, cauta frenetic printre scule. A plecat iar si s-a intors cu un flex si o masina de gaurit si a inceput sa taie in tocul usii. Praful si scanteile intrau fara rusine in casa. Omul era in transa. Intr-un tarziu a terminat, dar gaura facuta era atat de mare incat usa nu mai statea inchisa nici macar cu cheia. Eu tremuram, meseriasul se scarpina in cap cu surubelnita. A impins sculele cu piciorul intr-un colt si a plecat. Nu s-a mai intors in ziua aceea.

        M-am trezit dimineata devreme in zgomot de santier. Vecinul se chinuia sa intre pe poarta cu o usa in spate.

       -Schimbam usa.

       Atat a spus si s-a apucat de lucru, fara sa-mi dea drept la replica. Cum nu mai puteam suporta, am plecat, M-am intors cam dupa doua ore. In locul usii era un gol mare. De fapt tot peretele nu mai era, doar o gramada mare de moloz. De undeva din casa meseriasul imi striga:

      -Era prea mare usa!

Iata de ce spun ca e bine sa avem grija la detalii si sa nu ne grabim.

   

Diferente in administrarea banilor

            Sistemul de impozitare exista si in Franta la fel ca si in Romania. Mie imi pleaca din salariu aproape 300 de euro in fiecare luna inspre statul francez. Sa nu mai vorbim de firme, imobile, etc. Deci bani la stat se strang.

            Se fura si in Franta. Dar nu se simte, pentru ca sacul se umple mereu. Statul a conceput un ciclu simplu: noi va dam de munca, investind o parte din bugetul de stat, ca sa aveti de unde cotiza. Voi munciti, luati o parte, din partea ce-o luam noi o parte o investim, ca sa se mai invarta roata, iar o parte o bagam in buzunar. In tot acest sistem secretul e acolo unde statul francez investeste, pro cetatean, chipurile.

            In Romania e si mai simplu: statul nu da nimic, cere maximul posibil, iar banii stransi sunt furati fara logica. Lacomia e mai puternica decat inteligenta. Nu se gandeste nimeni ca o investitie ar putea fi o sursa inepuizabila de bani.

   

La ce folosesti libertatea

        Esti liber?

        Am vazut “12 ani de sclavie”. E un film bun dar nu exceleaza, sa nu uitam ca Brad Pitt e actor, la urma urmei. “Django Unchained” e cu mult peste la multe capitole. In fine, nu asta e discutia.

        Dupa film mi-a ramas in minte o idee. Cea de libertate. Fericirea de a fi liber are exact aceeasi putere ca si suferinta de a nu fi liber. Nu loviturile de bici, nu ranile, nu munca grea, nu diferentele de culoare sunt cele care dor. Ci faptul ca tu STII ca esti un om liber si cineva iti rapeste acest drept. E greu de acceptat, puneti-va cateva secunde in situatie si vedeti ca e o stare rea si grea.

         Esti liber? In contextul timpului de acum, esti liber? Daca vrei ca maine sa pleci, poti? De la locul de munca, din bloc, din sat, din oras? Esti liber fata de ceilalti, fata de stat, fata de banca, fata de bani, de relatii? Esti liber sa schimbi ceea ce nu-ti place?

         Nu raspunde nimanui, ci tie insuti. Vezi daca esti liber cu adevarat intr-o tara libera, intr-o lume libera. Lasa teoriile despre conspiratii si redu situatia la persoana ta. Daca ai raspuns da, vezi la ce folosesti libertatea ta. Vezi ca nu cumva sa o folosesti la a te inlantui voluntar. Pentru ca nu cred ca exista sansa mai mare pe lumea asta decat sa te nasti si sa te mentii liber.

    

La ce ne raportam

             

                Thierry e ...special. A fost luat dintr-un orfelinat si crescut intr-o familie de francezi. Are o viata normala, lucreaza in afacerea acestora. Are apartamentul lui, banii lui. E perfect sanatos dar cu o lipsa grava de personalitate, din cauza conditiei de orfan si a unui sef dur. El stie ca nici nu poate si nici nu are voie sa gandeasca singur si asta il face extrem de supus. Si-a cultivat in minte aceasta conditie atat de mult incat lasa impresia ca e putin retardat. Efortul de a face lucrurile bine, cu scopul de a fi apreciat il streseaza intr-o masura atat de mare incat se intoarce impotriva lui si astfel uita des lucruri sau nu se concentreaza suficient. A ajuns astfel sa fie catalogat de toata lumea ca fiind cu probleme psihice.

                Thierry mi-a fost subaltern multi ani. Eu am lucrat impecabil cu el, i-am lasat timp sa gandeasca, nu l-am stresat, nu l-am certat, l-am scos in oras, l-am invitat la cina. Excluzand lipsa de personalitate exprimata prin frica de orice l-am gasit perfect normal, ba chiar amuzant.

                In fiecare an Thierry pleaca in concediu, cu diferite grupuri organizate. Anul trecut s-a ocupat nevasta sefului mare de concediul lui si l-a inscris, printr-o lipsa corecta de informare , intr-o asociatie care se ocupa de integrarea persoanelor cu dizabilitati. O actiune imensa, la nivel national, care strange persoanele cu probleme din toata Franta si le asigura o vacanta bine pusa la punct, cu asistenti la fiecare 3-4 oameni, cu medici, consilieri psihologici, cu instructori de sport, nutritionisti, etc. E impresionant sa vezi zeci de autocare pline cu mii de oameni handicapati fiecare in felul lui. Dupa cum am spus, Thierry a ajuns printre ei dintr-o greseala, fapt remarcat imediat de personalul fundatiei. S-au uitat la el, au discutat cu el, mergea drept, vorbea corect, gandea bine, asa ca l-au pus ...sef de grup. Nu seful autocarului lui, ci seful grupului din zona de sud-est a Frantei. Era responsabil cu imbarcarea lor, cu numaratoarea, cu starea lor. Si-a mentinut brav functia pana la intoarcere, timp de 3 saptamani. Ba mai mult, s-a intors mai increzator, mai responsabil, mai sigur pe sine.

               E bine ca atunci cand stabilim sabloane sau elemente de comparatie, sa avem in vedere lumea din care facem parte. Pentru ca s-ar putea sa ne raportam gresit lumii din care facem parte. Bogatii sa fie bogati doar in comparatie cu cei saraci, iar cei saraci sa fie saraci doar in acceptiunea bogatilor. S-ar putea ca mandria justificata in lumea ta sa fie privita cu dispret dintr-o alta lume la fel cum modestia blamata in lumea normala sa fie de fapt apreciata de catre cineva ...anormal.

Romani in lume

         Din discutiile unor romani din diverse capitale europene:
         "Fa, fa odata poza aia, ca se uita lumea la mine cum stau aciea ca o proasta!"
         "Bre, aratarea dracului, stai cuminte aici langa mine!"
         "-Ce e ala, mami?
         -E un hipopotandru"
         "Ia uite fa, facu si maimutica un pisulet"
         "Stai ba bminte, nu mai urla ca te vede lumea! Ba, n-auzi, ...gatu matii de copil prost."
         "Hai bre indarat, ca daca esti cuminte iti spun povestea cu Mos Craciun"
         "Vezi ba cum tii aparatul ala, ca tai fantana din poza!"

Unde e diferenta dintre banii europeni si banii romanesti

           Dupa multi ani in occident si dupa ce mi-am batut capul nedormind noptile ca sa inteleg cum se face ca in Romania toc de 3 ori mai multi bani decat in Franta, Austria sau alte tari, am reusit sa fac un raport euro-leu. Unui euro, in Franta de exemplu, ii corespunde un leu, in Romania. Bacsis la un bar se lasa 2-3 euro, in Romania 2-3 lei. La un restaurant se lasa 5-10 euro, cam ca si 5-10 lei in Romania. Un covrig, un ziar, 1 euro. 100 de euro conteaza pentru un francez cam ca si 100 de lei pentru un roman. Un salariu normal e de 1500-1600 de euro, iar in Romania de 1500-1600. Cifrele corespund si cred ca ati inteles raportul.          

            Unde e diferenta atunci?

            O cafea in Franta, intr-un oras precum Cluj, costa, in medie 1,20 euro. In Romania 6-7 lei. Un litru de ulei de calitate costa maxim 1,60 euro, iar in Romania 8 lei. Un litru de suc natural e 2 euro si e natural, in Romania costa 12 lei si nu e natural. Iaurtul de fructe costa 1,5 euro baxul de 12 bucati, in Romania am cumparat un singur iaurt cu 9 lei si nu avea nimic bun in el. Benzina e 1,5/l, in Romania e 6,5/l. Controlul tehnic la masina costa 70-80 de euro, in Romania sigur nu-l faci cu 70 de lei.

            Am luat aleatoriu cateva elemente de consum principal. Da, calculand la cursul valutar, un litru de benzina e 1,5 euro si in Romania, dar salariul mediu NU e de 1500 de euro. Preturile sunt aceleasi, insa salariul e cu 80% mai mic. Cu 80%.

           Am inteles ca in Romania nu consum de 3 ori mai multi bani decat in alte tari, ci de 5 ori.

           Diferenta dintre calitatea produselor si conditiile de trai o discutam altadata.

 

Sensuri giratorii #3

                                                                           

                                                                                    

    

Cum dezinfectezi

           M-am mutat in chirie noua si am petrecut o zi facand o curatenie de la a la z. Ca asa-mi place mie, sa le stiu toate dezinfectate cu mana mea. Asta dupa ce cu o zi inainte facusera proprietarii acelasi lucru. In fine, le-am frecat toate cum am stiut eu, geamuri, usi, pereti, baia, bucataria, etc. La final m-am asezat obosit si am inteles ca am omis cel mai important lucru: clantele usilor si ale geamurilor. Cele mai atinse obiecte dintr-o locuinta. Astfel ca nu a contat nimic, din moment ce atingeam in mod regulat clantele. Le-am sters si apoi am luat-o de la capat cu frecatul.

           E la fel in orice actiune de dezinfectie. Daca nu elimini sursa, procesul e in zadar. Ca in politica, de exemplu.

         

Sensuri giratorii 2

                                                                                         

                                                                                 

Cainii care ucid

          Imi spunea zilele trecute un francez ca a vazut un reportaj despre Romania. De fiecare data cand un strain imi spune asta ma trec fiori si ma rog sa fi fost un reportaj despre Carpati sau Delta Dunarii. De data asta era vorba despre cainii vagabonzi. Cand spui cainii care ucid oameni te gandesti la scenarii din filme de groaza sau la cainii dingo din preerii. In reportaj francezii le-au spus caini salbatici. Ii las sa le spuna asa, parca e mai usor de acceptat, desi sunt cainii din capitala si orase europene. Ce nu stiu ei e ca acesti cainii salbatici sunt protejati de prea multi romani.

          Iata deci unde sunt diferentele despre care vorbesc de cativa ani incoace si pe care unii dintre voi nu vreti sa le acceptati. In 2014, in Romania sunt caini care ucid oameni. Cateva sute de mii.

  

Sensuri giratorii

            Sensurile giratorii franceze sunt deosebite.

                                                                               

                                                                                

                                                             
                                                                                           

Lipsuri

            Ne lipseste educatia. Educatia primara. Educatia care spune sa cunosti si sa aplici respectul, altruismul, bunul simt. Cei 7 ani de-acasa care ar trebui reamintiti din 7 in 7 zile. Sa ne reeducam invatand inca o data ce inseamna cos de gunoi, strada, loc public, parc, triere, seminte, manele, pieton, batrani, copii, un mers normal, o voce potolita. Sa ne reevaluam vocabularul.
           Ne lipseste cultura. Cultura strans legata de educatie. Cultura care ne ajuta sa facem diferenta intre bine si rau, intre util si irelevant. Cultura care sa ne opreasca sa distrugem putinul ce ne-a ramas.
           Ne lipseste curajul. Curajul care ne indeamna sa spunem ce nu ne place, indiferent cui. Curajul care ne sustine atunci cand ne cerem drepturile. Curajul care ne face sa fim sinceri cu noi insine si apoi cu ceilalti. Curajul sa fim egali.
           Ne lipseste credinta. Credinta reala, cea sustinuta de optimism, nu credinta in oase lustruite.
           Ne lipseste unitatea. Unitatea care ne-ar face puternici. Unitatea fara egoism, fara intentii de suprimare. Sustinerea si incurajarea.
           Ne mai lipsesc multe. Dar daca am lucra putin la cele de mai sus, am face pasi mari in fata. Plus ca sunt calitati care nu necesita bani.

Scurt tratat despre injurat

         De ce injuri? Simplu, raspunde la intrebare: DE CE injuri? Vezi contextul in care injuri cel mai des si incearca sa intelegi ce te determina sa o faci. In cazul in care gasesti o explicatie, de genul ma descarc, ma simt barbat, etc, analizeaza incet injuratura pe care ai spus-o. Vezi verb, substantiv si intreaba-te daca chiar doresti asa ceva. Daca nu doresti, inseamna ca vorbesti aiurea de foarte multe ori intr-o zi.

         Oamenii care injura nu stiu sa se exprime. Pentru ca atunci cand spui ceva de fapt exprimi ceva. O dorinta, o atitudine, o stare. Si nu cred ca toti oamenii doresc acelasi lucru in acelasi timp, atat de des. Cred ca de fapt ei doresc sa exprime altceva. Adica ar dovedi cat mai des ca sunt barbati (in cazul femeilor care injura se schimba putin situatia, ele dorind sa scoata in evidenta ca sunt culte), dar nu stiu cum sa o faca. Prin comportament e prea greu, pentru ca asta ar insemna sa si faca ceea ce spun ca ar face. De fapt atunci cand injuri tu stii ca ceea ce spui e imposibil, sau chiar daca ar fi posibil, n-ai face-o si de aceea o spui cu patos si strigand in gura mare. Practic, modalitatea de a expune celorlalti ca esti barbat/independent demonstreaza exact ca nu esti in stare sa faci ceea ce spui ca faci, ca daca ai fi in stare ai face-o fara sa spui asta in fiecare zi a vietii tale de o mie de ori.

        (Sa ne-ntelegem: aici vorbim de injuraturi tipice si notorii, cele in care declari din toate puterile, nu de cazuri in care vreun autor se crede mai artist si scapa cate un cuvant deocheat luat din dictionare.)

         Apoi sunt unii care cred ca a injura e ceva specific romanesc, ca o traditie care trebuie respectata si lasata urmasilor. Nu, nu e. A injura e ceva inutil si injositor, care spune despre tine ca esti incapabil sa exprimi altfel ceea ce simti.

   

De/spre om

         Voi scrie mai rar si mai lung, sa echilibrez cantitatea.

         Într-un context în care lucrurile și stările se schimbă repede și haotic, specia umană e în pericol. Omul e pe cale de dispariție,ȋntr-un proces de transformare radicală.

        Am primit o provocare să dezbatem subiecte de actualitate, subiecte ce ar trebui să se consume. Dacă fac asta, apuc, împotriva voinţei mele, pe cărarea largă și dreaptă ce duce spre universală groapă comună. Nu consider nimic mai important și mai prioritar decât conștientizarea maladiei ce impune formarea unei cruste în jurul Omului.

        De la începuturi omul a supraviețuit și s-a perfecționat datorită provocărilor. I-a fost frig și a inventat focul. A fost în pericol și a inventat arme. A învatat să-și dezvolte rațiunea și a înțeles că mâine trebuie să trăiască mai bine decât azi. Acțiunea a avut avânt până în zilele noastre. Ne-am blocat. Si Omul a ajuns o formă, o imagine şi există doar prin prisma lucrurilor pe care le deţine. Procesul de dezvoltare al omului s-a oprit şi s-a transformat în procesul de dezvoltare a ceea ce deţine omul. Paradoxal, cu cât omul ocupă o mai mică parte din totalul om plus lucruri aferente omului, cu atât e mai om. Tot acest sistem de substituţie care functionează alimentat de pedeapsa universală contemporană numită concurentă îngroapă puţin câte puţin omul, ucigând în mod discret şi regulat simţurile, sentimentele, trăirile. Efectul e simplu şi grav, de respingere, de îndepărtare şi distanţa dintre membri societăţii creşte în raport cu pretenţiile pe care aceasta le impune.

        Totul e superficial, începând de la rugăciunea de dimineaţă până la somnul de peste noapte. Din credinţă şi din cultură a ramas doar numele. Educaţia nu mai contează, pentru că nu mai e condiţie a civilizării. Toate valorile reale sunt perimate iar cei care se mai agaţă de ele rămân în urmă. Legea nescrisă a reuşitei e sfântă si imbatabilă. Deşi e opusul a ceea ce înseamnă sfânt. Bătălia pentru Om se duce cu arme inegale. Şansele sunt inegale.

        Omul e obligat să înţeleagă că apartenenţa la societate se face doar în condiţiile în care respectă cerinţele acesteia. Involuntar îşi schimbă priorităţile. Grav e că aceste priorităţi sunt alese de altcineva. Mai grav e că aceste priorităţi se schimbă atât de rapid, generate de evoluţie, încât nu mai reuşim să ţinem pasul. Şi toată existenţa se reduce la a ajunge din urmă turma, la a nu rămâne pe dinafară, la o alergare care înseamnă bani, timp, energie şi care te duce mereu la capătul cozii.

În scurtele momente de luciditate nu poţi decât să priveşti la distanţa dintre tine şi Om, să regreţi, apoi să-ţi suprimi regretul cu o convingere falsă că faci ceea ce trebuie şi să faci încă un pas spre înainte, dacă mai ştii unde e înainte şi unde e înapoi şi să măreşti acea distanţă.

Top tari frumoase

             Declar Elvetia cea mai frumoasa tara vazuta pana acum. Dupa Irlanda. Bine, nimic nu intrece Croatia, dar asta e deja alta liga.

Pe drumuri

             Voi lipsi o vreme, in vest se fura net din ce in ce mai greu. Dar pana va reveniti dupa sarbatori, revin si eu. Daca nu, va ajung din urma.

Cafea la Viena

            Daca e cineva pe la Viena sau Praga azi, maine, il invit la un kafei.

Cum e inteles Pastele

              Pentru ca greselile se platesc intotdeauna, sub diferite forme, ar trebui sa ne reamintim ce inseamna responsabilitate.
            O parte din tinerii tarii vor petrece noaptea de inviere in cluburi, luminati de lasere si sfintiti cu alcool, impartasindu-se cu shaorme. In timp ce, probabil, parintii sau bunicii lor se vor inchina prin biserici sa ceara sanatate si implinire pentru odraslele lor.
             Anul trecut, in Sfanta zi de Paste, dintre toate filmele existente, PRO TV difuzeaza, la ora de varf, filmul Conan, dat in reluare si dupa miezul noptii. Asa, ca mesaj de Paste spre pace si bunatate.
             Alti romani credinciosi, tot in zi de Paste, danseaza Jaga-Jaga in restaurante bulgaresti, suparati ca nu au inteles nimic din slujba de la biserica.

Cum sunt romanii

             S-au purtat multe discutii pe seama stabilirii unei caracteristici generale a romanului. Cum e romanul privit din avion si cum e poporul ca suma a acestor indivizi. Consider ca cea mai corecta evaluare se poate face prin prisma a ceea ce ramane in urma.
             Ce nu inteleg multi e gradul de diversificare a acestei tari, enormele diferente de acces la cultura si civilizatie. Prima greseala se face atunci cand romanii de la oras ignora existenta romanilor din mediu rural si invers. Procentele sunt aproximativ egale, 51% dintre romani traiesc in mediul urban si 49% in mediu rural. Dar sa nu uitam ca o buna parte din romanii de la oras sunt veniti de la tara si se intelege rapid situatia, avand in vedere ca romanul isi apara si pastreaza cu tarie traditiile.
              Romanul de la oras e pe drumul cel bun, sa zicem. Se simte accesul la alte informatii in afara celor din presa. Problema ramane romanul din provincii. El considera civilizatia o mare amenintare. O fiara care doreste sa-i ia calul din curte si sa-i interzica sa circule cu caruta pe drumurile stramosilor lui. O fiara care-i interzice sa asculte muzica asa cum vrea el si sa-si bata nevasta de cate ori doreste. O fiara care nu-i da de lucru, desi daca i-ar da nu s-ar duce. Religia lui e huliganismul si haosul, nu mai crede in nimic pentru ca primarul si politistii sunt corupti si isi face singur dreptate.
               Replica voastra e o contra, stiu. Hai sa facem o ecuatie logica: am spus ca evaluam romanul prin prisma a ceea ce ramane in urma lui. Cei care nu intelegeti iesiti din orasele voastre si vizitati cateva orase de provincie, cateva comune cu 10-20 000 de mii de locuitori. Treceti pe o lista toate gunoaiele de pe strada, toate bancile, indicatoarele, tomberoanele rupte, toate hainele intinse la balcoane, toate masinile parcate aiurea, toate gardurile rupte, toate ruinele.
               Romanul de la tara e diferit fata de romanul de provincie, pentru ca, in principiu, e mai ocupat. Obligatoriu, altfel moare de foame. Insa il uraste pe romanul de la oras pentru ca are impresia ca acesta trage sforile si decide soarta lui. (Desi, paradoxal, e invers). Acesta isi revendica totul. Drumul ce trece prin fata casei lui e al lui, deci isi poate taia porcul pe asfalt. Terenul viran de peste drum e si acesta al lui, deci isi poate lasa vacile si caii sa pasca linistiti acolo. Satul intreg e al lui, pentru ca aduce regulat ofrande preotului, care are influenta si le garanteaza paza divina. Doarme totusi cu securea la usa si e hotarat sa loveasca daca se simte amenintat. A muncit toata viata si nu s-a ales cu nimic, deci nu intelege ce rost mai are sa nu arunce petul de bere in sant. E ignorat de toata lumea si se razbuna pe asta la alegeri.

              Cei prezentati mai sus reprezinta jumatate din populatia tarii. Plus cei de la oras care nu reusesc/doresc sa se integreze. Vorbim aici de romanul apatic, cel ce poarta mereu o punga de 1 leu sau plasa de rafie, cel ce e mereu trist, fara speranta. A pierdut totul, traditiile reale s-au dus, cultul muncii s-a dus, sanatatea s-a dus, copiii s-au dus, iar el nu se poate adapta civilizatiei. A ramas astfel suspendat intre doua lumi si pentru el chiar nu mai conteaza daca mai respecta sau nu vreo lege.

              Asadar, daca tu ai citit ieri sau azi dintr-o carte si daca ai pantofii curati, gandeste-te ca mai mult de un sfert din populatia tarii nu stie sa citeasca si mai mult de jumatate din populatia tarii nu poate sa citeasca.
              

Cand sunt Pastele Cailor

          Pastele Cailor exista. Asa ca aveti grija cand promiteti ceva... la Pastele cailor.
          Mai demult, cand ungurii si romanii se intelegeau si aveau cu totii loc in Romania si cand oamenii lucrau pamantul, sa ai cal era lucru rar. Asa ca, la Pastele catolicilor romanii cereau cu imprumut caii ungurilor ca sa-si creasca randamentul la munca, iar de Pastele romanilor ungurii le cereau acestora caii ca sa lucreze mai mult si mai usor. Astfel caii nu se odihneau niciodata.
          Dar... o data la multi ani, Pastele se potriveau deodata. Atunci nu lucra nimeni, iar caii luau si ei pauza. Atunci era Pastele lor, Pastele Cailor.

Cat de religiosi sunt romanii

             Cluburile din Romania se pregatesc pentru noaptea de inviere. Pentru chefuri. Se va chefui 3 zile la rand, cu bauturi scumpe, fete dezbracate, fum si mancare. Ca asa stie romanul sa se bucure ca Hristos a inviat.

Africa

            De ceva vreme pregatesc o calatorie in Africa. Am stat indecis intre Africa, India si China si am ales Africa. Pentru ca as vrea sa combim un safari cu putin voluntariat. Pentru ca e necesar sa privesti lucrurile din perspectiva bastinasilor ca sa intelegi o tara. Si pentru ca vreau sa-mi infrang fobia de serpi.
            Asadar, daca aveti cunostinte, idei, sfaturi, sageti otravite, vaccin anti-venin, detectoare de diamante, etc, le primesc cu placere.

Turism in Romania

             Asa sunt intampinati turistii la una dintre cele mai renumite pesteri din Europa.

                                                                                       

Cat de mizerabil e statul roman

            S-ar putea face filme de Oscar despre mecanismele de santaj si coruptie din Romania. Mai departe de afacerile dezastruoase cu autostrazi invizibile, borduri duble, parcuri inundate, etc se intampla fapte ce pot fi catalogate cu usurinta ca fiind mafiote.
            Cand am vizitat Pestera Unguru Mare am aflat de la ghid ca nu apartine statului roman, ci e concesionata de catre o firma. Cu tot cu pod, cu platou, cu rau, cu stanci, cu drum. In fine, pe de o parte e bine, pe de alta parte e rusinos. Am intrat pe net sa vad cine o administreaza. Aceiasi afacerisi care au concesionat si Pestera Ursilor! Iata cum fratii Micula au pus mana pe una dintre cele mai renumite pesteri din lume: ...Ioan şi Viorel Micula au "confiscat" şi Peştera Urşilor, unică în Europa, după ce în 1997 una din firmele lor, Transilvania Tours, a cumpărat clădirea prin care se intră în cavernă, iar apoi au încheiat, printr-un adevărat şantaj, un contract de administrare cu Direcţia Silvică Bihor, ameninţând că în caz contrar vor bloca accesul în peşteră...(sursa)
             Aceiasi frati Micula au privatizat, prin inginerii financiare mai multe obiective turistice din Apuseni, din Bihor, de pe litoral.
             Romania are un potential turistic atat de mare, incat s-ar imbogati doar din asta. Insa atata vreme cat statul roman, reprezentat de politicieni incompetenti, nu e in stare sa administreze o pestera, cum ar putea administra o tara?

Predictie pentru Paste

            Pentru ca sunt dintr-un neam cu Gog vreau sa fac o predictie.
            De azi in 10 zile vor fi Pastele. Predictia mea este pentru zilele de 21 si 22. Putem noi oare ca oameni sa stim de dinainte care vor fi stirile celor doua zile? Putem: "...mai multi romani au ajuns la spital dupa ce au facut exces de alcool/carne de miel/oua/prajituri/etc..."
            Ceea ce prevad se va adeveri. Pentru ca oamenii nu se schimba atunci cand le place asa cum sunt.

Arestari preventive binevenite

            Nu credeam s-o spun, dar imi place ce aud la stiri. Mazare anchetat, Adrian Duicu si Ponea anchetati, parlamentari anchetati, primari anchetati, politisti anchetati. Stiu ca e putin in marea de coruptie din Romania, dar cand le vad fetele slinoase cum tremura de frica, am un sentiment bun. Poate incet-incet vom intelege ca starea de normalitate a unuei natiuni e munca, nu hotia.
            Astept cu nerabdare sa aud ceva si de Ponta si de oamenii lui, dar pana atunci cel mai tare ma bucur de Voiculescu.

Cabane bune in Apuseni

            Imi plac lucrurile bine facute prin insistenta si perseverenta. Nu sunt extravagant dar am standarde ridicate. Dupa cum bine stiti, cand ceva nu e bine spun, fara conditii. La fel e si atunci cand ceva e in regula, frumos, corect. Spun.
            Pe E60, dinspre Oradea inspre Cluj, e satul Negreni.  Exact, acolo unde se tine targul. Iar in Negreni e Cabana Moara Hucului. Iar in cabana e tot ce vrei. Camere mari si curate, bucatarie, living, terasa. Iar in curtea/curtile cabanei e piscina, jacuzzi, gratar, teren de fotbal/volei/etc, iarba, flori, un parau natural, o moara veche, plus mult mult aer curat. Zona e impresionanta, dealuri si munti, multe obiective turistice, pesteri, iar in fundul curtii curge Crisul.
            Gazda e un tanar cult si amuzant care iubeste natura si omenia, pe nume George.
            Asa ca, daca treceti prin zona sau daca doriti sa vizitati o parte din Apuseni, Va invit, pe propria raspundere la Cabana Moara Hucului. Stiti ca nu va trimit oriunde.